Când erau la putere comuniștii șocau prin incompetența lor, acum când sunt în opoziție ei exceleză prin lipsa de respect și prin atitudinea bolnăvicioasă pe care o manifestă față de procesul administrativ democratic. În ultimul deceniu de guvernare comunistă funcționarii puterii s-au folosit de un monopol lărgit peste toate sferele de activitate impunându-și punctul de vedere în mod dictatorial fără a oferi șansa unui dialog instituțional și politic echilibrat în societate. Astfel s-a creat precedentul unor conflicte ale căror efecte în timp urmează să le resimțim încă mult.
Odată pierdute pârghiile oferite de monopolul politic formațiunea comunistă a refuzat constant opțiunea dialogului intrând într-o opoziție oarbă față de orice inițiativă de reconciliere socială fiind promotorii urii în sânul aceleiași națiuni. Astfel populația unei singure țări a fost îndemnată spre o confruntare internă dorindu-se crearea a două tabere distincte după orientare politică: antiromâni (în același timp promoscoviți) și antiruși ( în același timp prooccidentali).