Ads 468x60px

sâmbătă, 25 iulie 2009

Lipsa de deminitate civică - obstacolul principal spre o democrație autentică

Republica Moldova trece de 20 de ani printr-un șir întreg de probleme cărora nu li s-a găsit nici până acum rezolvarea. Cel mai rău, în toată această situație, este faptul că reprezentanții clasei politice nu au conștientizat rolul esențial pe care-l au pentru a scoate țara din criza continuă în care se află. Acesta este și motivul pentru care mulți dintre oameni nu au simțit efectele crizei la nivel mondial – nivelul de trai este sub orice limită a normalității.

Moldovenii trăiesc de la începutul anilor ’90 într-o continuă stare de tranziție a economiei, politicii, culturii și a socialului. Alertă continuă care se vrea un accelerator al procersului de tranziției spre o economie de piață adevărată în realitate nu este decât o pistă falsă dacă doctrina social economică nu este aplicată corect fiind racordată la realitățile țării. Greșeala de la bun început a constat în percepția eronată a liberalismului pur ca soluție universală pentru toate problemele existente într-o societate postcomunistă.

Cu părere de rău, individualismul liberal a fost interpretat eronat în dauna unei democrații sociale care a fost asociat, fără nici un temei, cu comunismul. De aceea atât la nivel personal cât și la nivel macrosocial au aprut probleme de percepție a noilor realități politice. În Republica Moldova aceste erori grave mai că nu au dus la un conflict interetnic cu consecințe de neimaginat – conflictul transnistrean. Ne-au salvat doar calitățile pozitive înrădăcinate în conștiința românilor-moldoveni - bunătatea, crdința și dreptatea.

Bineînțeles că există factori externi destul de serioși care au determinat extinderea conflictului și la nivel armat, din păcate. Acum însă, tot efortul în rezolvarea diferendului depinde doar de activismul autorităților și de conștiința și demintatea civică a fiecăruia din noi. Războaiele mai nou nu se duc numai pe câmpul de luptă propriu zis ci și în spațiul informațional massmedia, aceasta, cred că, o știm deja cu toții. Rezultatele se observă în sondajele de opinie – conflictul artificial înghețat din regiunea transnistreană ocupă numai locul 8 după prioritățile populației la nivel social. Din această cauză, prin efect de rotație nici un guvern de până acum pe parcursul existenței statului Republica Moldova nu a depus vreodată vreun efort concentrat pentru rezolvarea diferendului. În afară de promisiunile electorale intențiile nu s-au concretizat în vreun proiect real și aplicabil în țară.

Vina pentru situația creată nu este numai a guvernanților și a puterii politice – o democrație participativă necesită implicarea într-o măsură mult mai mare a populației în rezolvarea problemelor țării chiar și la modul direct. Fiecare din noi tânăr sau mai în vârsta, bărbat sau femeie, avut sau mai puțin avut avem posibilitatea să demonstrăm că nouă ne pasă de palma aceasta de pământ, că nu suntem străini în această stat, că suntem demni de a trai în țara în care a apărat-o Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș sau Mihai Vitezu. În acest context inactivismul ne-ar condamna la dispariție în această regiune.

Conflictul transnistrean reprezintă punctul de cotitură în relațiile sociale din țară, lipsa de demintate civică ne va aduce probleme mai mari decât am avut până acum iar pașii concreți spre eradicarea problemelor prin activism ne-ar aduce independența și suveranitatea reală.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu